
22
Concepte utilizate în fotograe
Adâncimea câmpului
Portretele sau fotograile de natură statică cele mai lăudate de obicei de
oameni sunt cele la care fundalul este nefocalizat, astfel încât subiectul
arată pronunţat. În funcţie de zonele focalizate, o fotograe poate
înceţoşată sau clară. Acest lucru este numit „DOF mic” sau „DOF mare”.
Adâncimea câmpului este zona focalizată din jurul subiectului. De aceea,
un DOF mic înseamnă că zona focalizată este îngustă şi un DOF mare
înseamnă că zona focalizată este largă.
O fotograe cu DOF mic, care accentuează subiectul şi face restul acesteia
neclar, poate obţinută utilizând un teleobiectiv sau selectând o valoare
mică a aperturii. Invers, o fotograe cu DOF mare, care arată toate
elementele din fotograe focalizate clar, poate obţinută utilizând un
obiectiv superangular sau selectând o valoare mare a aperturii.
Adâncime mică a câmpului Adâncime mare a câmpului
Ce controlează efectele de nefocalizare?
DOF depinde de valoarea aperturii
Cu cât este mai largă apertura (mai precis valoarea mai mică a aperturii),
cu atât mai mic devine DOF. În situaţia în care distanţa focală este egală, o
valoare mică a aperturii conduce la o fotograe cu DOF mic.
55 mm F5.7 55 mm F22
Comentarios a estos manuales